Spiritualitate | Astrologie | Medicină | Informatică | Turism | Cărti si muzică | Despre mine
JUDEȚUL
BUZĂU
 
 
 

HIDROGRAFIA

Relieful, conditiile climatice, structura geologica si hidrologica si - in ultimul timp, din ce in ce mai mult - omul influenteaza regimul hidrografic, atat cel de suprafata cat si cel subteran.

APELE FREATICE SUBTERANE

Apele freatice subterane concorda in mare masura cu unitatile de relief.

Zona montana, constituita din roci dure, prezinta fisuri care faciliteaza circulatia apei. Ca urmare, izvoarele sunt numeroase si cu debit mare. Se gasesc izvoare minerale care contin H2S cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu, Fisici.

Zona subcarpatica se imparte in doua sectoare. Cel situat la vest de Slanic este caracterizat printr-o circulatie rapida dar la adancime si mineralizare accentuata a izvoarelor ca urmare a prezentei sarii si a gipsului. Astfel se explica existenta a numeroase izvoare clorosodice, cum ar fi cele de la Meledic, Gavanele si din Valea Muratoarei.

In sectorul din estul Slanicului apa este prezenta atat la mica adancime, pe vai, cat si la mare adancime, pe interfluvii. Mineralizarea izvoarelor este minima.

Zona de campie detine cantitati mari de ape subterane, in panze mai groase spre zona de contact cu Subcarpatii. Din punct de vedere al mineralizarii, acestea se incadreaza in tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizare totala de 0,650 g / kg.

APELE CURGATOARE

Principala apa curgatoare este Raul Buzau. Suprafata bazinului este de 5505 km2, lungimea de 325 km, cu un debit mediu de 25,2 m3 / sec la statia Banita. Izvoraste de pe partea estica a muntilor Ciucas. In sectorul montan primeste pe partea stanga urmatorii afluenti principali: Zabratau, Hartagu, Casoca, Basca Rozilei, Siriu, Nehoiu. In sectorul subcarpatic principalii afluenti sunt: Basca Chiojdului, Niscovul, Sibiciu, Balaneasa, Paclele si Slanicul.

In sectorul de campie, care se varsa in Siret, are afluenti putini si cu un debit neinsemnat. Principalul afluent este Calnaul. Se remarca prezenta limanelor fluviatile si a buzoielelor.

Pe raul Buzau s-a construit barajul de la Siriu.

Raul Ramnic izvoraste de sub varful Furu. Dupa ce strabate zona subcarpatica si de campie se varsa in Siret. Debitul mediu, la Ramnicu Sarat, ajunge la 17,7 m3/sec. Lungimea este de 139,5 km, iar suprafata bazinului de 943 km2.

Raul Calmatui are lungimea de 145 km, suprafata bazinului fiind de 820 km2. Izvoraste din zona mlastinoasa, delimitata de Municipiul Buzau si comunele Stalpu, Costesti, Tintesti.

Paraul Sarata, dupa ce izvoraste din jurul localitatii Monteoru, strabate partea de sud-vest a judetuluisi se varsa in Ialomita.

LACURILE

Hidrografia judetului Buzau este completata de un numar insemnat de ochiuri lacustre care, sub aspectul marimii, al gradului de evolutiei si al genezei, se prezinta foarte variat.

Lacurile naturale sunt cele mai numeroase. Dupa originea cuvetei, ele pot fi separate in mai multe tipuri:

a. Lacuri periglaciare, intre care cel mai reprezentativ este Lacul Vulturilor din Masivul Siriu. A luat nastere prin actiunea de nivatie si gelivatie, precum si prin deplasari masive de teren in conditii periglaciare.

b. Lacuri formate ca urmare a alunecarilor de teren. Acestea au aparut in spatele sau intre valurile de alunecare a terenului: grupul de lacuri de Joseni, Policiori de pe Valea Grabicina, Lacul Odaile - Badila si Lacul de la Mlajet.

c. Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei ape curgatoare, prin alunecari de teren: Lacul Talharilor, de pe Valea Hansaru, Lacul Casoca si altele.

d. Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si a tasarii in zonele de sare: grupul de lacuri de la Meledic, Lacul de la Odaile situat la izvoarele Muratoarei. Pana in prezent, nu au fost create conditii pentru valorificarea proprietatilor lor terapeutice.

e. Ochiurile din craterele Vulcanilor Noroiosi au dimensiuni mici, forma circulara si caracter efemer. Se intalnesc la Paclele si Beciu.

f. Limane fluviatile se afla pe malul stang al Buzaului cunoscute fiind Balta Alba si Amara. Primul are apa salmastra si mal cu o mare valoare terapeutica. La Balta Alba este amenajata o statiune balneara de odihna si tratament. Amara are apa dulce, fiind alimentat de un parau si de un canal din Buzau.

Lacurile artificiale sunt reduse ca numar si tipuri. Sunt formate ca urmare a unor bagaje de retentie sau amenajari speciale. Dintre acestea, mai importante sunt cele de la Luciu, Boldu, Amaru, Costeniu si Glodeanu Sarat.

APE MINERALE

Izvoarele minerale cu potential terapeutic recunoscut constituie potentiale puncte de atractie turistica.

Apele minerale sunt in cantitati mari si variate in continut, nefiind valorificate decat in mica masura. Cele mai importante izvoare apar in raza statiunii balneo-climaterice Monteoru si sunt sulfuroase, clorosodice, sulfatate si bicarbonatate. Alte zone se afla la Siriu, Nehoiu, Fisici, Balta Alba, Strejeni, Nifon, Lopatari, etc. Acestea sunt insufcient valorificate desi unele au debite bogate si proprietati curative deosebite. Dintre aceste izvoare termale de la Siriu bai, cu o temperatura medie de 30° C si debit aproape 4000 litri / ora sunt cele mai cunoscute.

(Preluat din Judetul Buzau-Ghid turistic, realizat de Centrul pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului in Judetul Buzau-Program finantat de Uniunea Europeana)

întoarcere la pagina anterioară