Spiritualitate | Astrologie | Medicină | Informatică | Turism | Cărti si muzică | Despre mine
JUDEȚUL
BUZĂU
 
 
 

RELIEFUL

Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief - munti, dealuri si campie ce coboara din varfurile inalte ale Penteleului pana in Baragan. Fiecare din aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor, determinand diferentierea mai multor subunitati.

Cele trei trepte de relief, la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelasi timp si zone, intrucat intre ele se extind, incepand de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte. Intre zona subcarpatica si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi.

ZONA MONTANA

Sub raport turistic, desi este relativ unitara, datorita anumitor particularitati impuse de echiparea turistica si de frecventa masei de turisti, deocamdata se contureaza pe subunitati.

Este formata din Muntii Buzaului si Vrancei, componenti ai Carpatilor de Curbura.

a) Muntii Buzaului - aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului cu acelasi nume - sunt constituiti din cinci masive: Penteleu, Podul Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu.

Muntii Buzaului alcatuiesc un ansamblu de culmi si masive cu altitudine medie de 1000 - 1200 m; numai intr-un singur punct depasesc 1700 m (vf. Penteleu) si alte cateva 1600 m.

Peste 55% din suprafata se afla intre 800 si 1200 m; culmile cele mai inalte (intre 1200 si 1600 m) reprezinta circa 14%; depresiunile, culoarele de vale si culmile joase perifericesunt situate la inaltimi ce variaza de la 600 la 800 de metri si depasesc 30%.

Masivele Siriu si Penteleu inglobeaza mai mult de 85% din culmile desfasurate la peste 1200 m.

Masivul Penteleu, delimitat de Basca Mica si Basca Mare este cel mai important atat ca dimensiuni cat si ca altitudine (1772 m), varful sau piramidal se zareste in zilele insorite de iarna chiar din orasul Buzau.

Tot aici, pe plaiurile sale, se tineau in trecut targurile sau nedeile. Este constituit dintr-o creasta centrala care incepe in sud cu Varful Piciorul Caprei (1520 m) si continua cu varfurile Penteleu (1772 m) si Crucea Fetei (1578 m).

Sub unele varfuri se gasesc si mici lacuri: Lacul Rosu si Lacul Negru. La obarsia catorva vai, cum ar fi Sapte Izvoare, se pot observa si circuri nivale incipiente.

Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Basca Mare si Buzau. Are inaltimi reduse in comparatie cu Penteleu sau Siriu. Atinge 1440 m in Varful Podu Calului, care domina cu 70 - 100 m suprafetele valurite ce se desfasoara catre Casoca sau Basca Mare.

Aici nu este o culme centrala ci un manunchi de interfluvii dirijate spre sud si spre vest, culmi care se desprind de 3 varfuri mai inalte. Un astfel de complex se desfasoara intre vaile Casoca si Basca Rosilei, Varful Podu Calului fiind centrul sau.

Obiective turistice fiind axate indeosebi pe vai si in vecinatatea asezarilor.

Bazinele de receptie ale vailor au infatisarea unor amfiteatre naturale, situate in spatele micilor chei taiat in gresia de Tarcau sau Kliwa.

Uneori valurile de alunecare ajung in albia paraielor unde creaza baraje in spatele lor ce dau nastere unor lacuri care persista mai multi ani. Astfel, in 1969, pe Valea Casoca, s-au format 2 lacuri de baraj natural, unul dintre acestea se mai pastreaza si astazi.

Masivul Siriu, cuprins intre Buzau, Crasna si Siriu, isi trage numele nu de la varful Siriu, frecvent cunoscut sub denumirea de Bocarnea, ci de la raul care-l inconjoara la sud si sud - vest.

Este alcatuit in partea centrala din Culmea Malaia (in punctul cel mai inalt atinge 1662 m) si un varf cu infatisare de cupola, Varful Bocarnea (Siriu) de 1657 m. Ele domina cu circa 200 m suprafetele din jur ce au infatisarea unor platouri extinse, cu usoare denivelari. Acestea formeaza o larga suprafata de eroziune, in jur de 1400 m, prezenta in toate masivele Carpatilor de Curbura.

Poalele Culmii Malaia sunt acoperite de grohotisuri vechi pe care s-a dezvoltat o vegetatie de arbusti, in speial de ienuperi. La baza abruptului exista totusi doua microdepresiuni, intr-una situandu-se Lacul Vulturilor, iar in cealalta o mlastina cu doua ochiuri de apa (Lacul Sec).

Platoul pe care se afla Lacul Sec se termina in est printr-un abrupt structural (Coltii Magaretii) ce domina albia paraului Mreaja cu 200-250 m.

In est si in nord, Cupola Bocarnei este marcata de abrupturi, de 50 - 250 m, care ii confera o infatisare aparte mai ales cand este privita de pe Valea Neagra sau de pe Culmea Balei. Din el s-au detasat varfuri secundare, creste, jgheaburi, turnuri etc. ce dau pitoresc regiunii.

Masivul Monteoru se desfasoara in sudul Siriului. Este format dintr-o creasta principala semicirculara, ce se mentine la peste 1000 m, inregistrand valorile maxime in varfurile Rastoaca (1294 m), Monteoru (1345 m) si Catiasu (1014 m).

Culmea Ivanetu, orientata nord - est (sud - vest, se mentine la circa 1000 m. Cateva varfuri mai importante formate din gresie depasesc aceasta valoare (Ivanetu 1191 m, Arsenie 1115m, Varful Oii 1038 m, Zboiu 1114 m), iar in seile dintre ele inaltimea oscileaza intre 800 si 950 m.

Pe versantii tuturor vailor, datorita abundentei rocilor moi, plastice, alunecarile au o desfasurare remarcabila. Se impun in peisaj "limbile de alunecare" ce ocupa aproape in intregime albia vailor si sectorul de obarsie cu infatisarea unor circuri largi. In locurile unde vaile s-au adancit in gresii ele prezinta cascade si chei.

La sud de varful Ivanetu exista un larg platou (Plaiul Nucului) la 850 - 950 m, martor dintr-o extinsa suprafata de nivelare. Pe el se afla cateva suprafete microdepresiuni, mai reprezentativa fiind aceea in care se afla cantonat Lacul Mociaru. Ea a rezultat prin disolvarea sarii din adanc urmata de procese de tasare.

La contactul dintre munte si Subcarpati, in bazinul vai Jghiabului, afluent al Slanicului, exista cateva platouri la 500 - 650 m unde sarea apare la zi. Dizolvarea a creat aici forme carstice de o frumusete si complexitate deosebite.

b) Muntii Vrancei ocupa o suprafata mica in partea de nord - est a judetului, la hotarul cu judetul Vrancea. Aici patrund versantii de vest ai varfurilor Lacaut (1676 m), Goru (1984 m) si Giurgiu (1720 m), Pietrele Insirate (1476 m). Acest sector nu prezinta diferente mari fata de Penteleu avand aceeasi structura si morfologie (suprafete de eroziune si structurale, plaiuri intinse delimitate de abrupturi de sute de metri, alunecari si prabusiri, bazinete si ingustari). In peisaj se remarca bine abruptul vestic al Lacautului si Giurgiului in timp ce Musa si Furu apar ca martori structurali ce domina culmi largi de 1300 - 1400 m altitudine. Din acesti munti izvorasc Basca Mica, Basca Mare, Ramnicul.

ZONA DE DEAL

Este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului fiind formata dintr-o succesiune de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete si inseuari, altitudinea culmilor variaza intre 400 si 800 m. Delimitarea dintre zona muntoasa si cea subcarpatica se face printr-o denivelare de circa 200 m bine marcata intre Sibiciu si Lopatari; pe aceasta distanta, ca si spre Bisoca se observa un culoar de contact.

Data fiind complexitatea de ordin geologic, dar mai ales geografic, Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe:

Grupa centrala (Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile Buzau si Slanic, avand un contur sub forma de "inima". Altitudinile maxime sunt in dealul Blidisel (821m), Varful Pitigoiu (806m), Varful Bocu (824m), in partea centrala, varful Botanul are 799m. In totalitatea sa grupa este fragmentata de vaile Saratel, Balaneasa, Sibiciu, Rusavatu.

Dealurile Muscelului, situate intre vaile Balaneasa, Sibiciu si Buzau, grupeaza la randul lor dealurile Blidisel (821m), Muchea (746m) si Ursoaia (660m). Este fragmentat de cateva bazinete cum sunt Muscelul (bazinet de contact, situat in partea superioara a vaii Rusavatului), Pietrosu - Valea Roatei (dezvoltat pe un afluent al Balanesei), Sibiciu - Panatau (apendice al depresiunii Patarlagele).

Dealurile Dalma sunt cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa. Principalele culmi sunt: Botanul (799 m), Posobesti (707 m), Muchea Stanii (449 m). Intre ele, pe valea Muratoarea se afla bazinetul Piatra Alba, continuat peste o inseuare, cu bazinetul Odaile.

Dealurile Bocului cuprind partea de nord - est a grupei centrale, avand inaltimi ce urca la peste 800 m cum sunt: Varful Bocului (825 m), Dealul Glodului (807 m). Dintre varfurile cu altitudine mai mica: Budineasa (663 m) si Badinesti (591 m).

Dealurile Paclelor sunt delimitate de paraurile Slanic, Saratel si Baligoasa, afluenti ai raului Buzau. Culmile paralele au directia aproape nord - sud si oscileaza intre 300 si 500 de metri. Se unesc in partea de nord in Dealul Tocilei (598 m).

Despaduririle si pasunatul irational din timpul regimului burghezo-mosieresc au dus la amplificarea degradarilor de teren, zona fiind cunoscuta sub numele de "Pamanturile rele Buzoiene". Aspectul selenar al peisajului este completat de Vulcanii Noroiosi, fenomen unic in tara; cei mai de seama vulcani sunt grupati in doua platouri: Paclele Mici (care sunt cei mai activi) si Paclele Mari

Grupa sudica (Istrita - Ciolanu) are caractere locale specifice si anume: contact brusc cu campia, masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structura si petrografie, zone depresionare tipic subcarpatice.

Dealul Istrita (Varful Istrita 751m). La randul sau Dealul Istrita se imparte in mai multe subunitati: Dealurile Niscovului, situate in partea de est a grupei, cu altitudini cuprinse intre 200 si 400m, Masivul Istrita propriu-zis si Dealurile Naienilor, situate in vestul grupei, cu altitudini in jurul cotei de 600m.

Expozitia sudica, solul calcaros si conditiile de microclimat de tip submediteranean favorizeaza cultivarea vitei de vie. In ultimii ani s-a vizat extinderea suprafetelor prin executarea de terase la altitudini tot mai mari, cat si modernizarea plantatiilor, cresterea productiilor de struguri la hectar, omogenizarea si diversificarea soiurilor. Rezultate a obtinut Statiunea de cercetari viticole Pietroasele si in experimentul de aclimatizare in zona a migdalului.

Dealul Ciolanu se dezvolta paralel cu Istrita si este unul din cele mai mari masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni, fiind delimitat la sud de depresiunea Niscovului, iar la nord de vaile Cricovului si Buzaului. Altitudinile sunt intre 600 si 700m: Poiana Hotilor (737m), Poiana Brosa (641m), Varful Cetatuia (632m). La est, intre Magura si Candesti, Dealul Ciolanu se prelungeste in Dealul Cerbului.

Grupa estica este dominata de Dealurile Calnaului limitate intre vaile Slanic si Ramnic si drenate de paraul Calnau. Are doua mari subdiviziuni: una nord, formata din depozite vechi si alta sud - est, formata din depozite noi.

Din prima subdiviziune fac parte Dealurile Bisocii, delimitate de Slanic si Ramnic. Altitudinile maxime sunt cuprinse intre 800 si 970m: Bisoca (970m), Ulmusorul (943m). Delimitarea de munti este bine conturata de un culoar depresionar, care trece prin localitatile Lopatari, Brebu, Lopatareasa, Neculele.

Din cea de-a doua subdiviziune fac parte Dealurile Blajani care sunt situate intre Calnau si Slanic, cu principalele culmi Blajani (482m) si Varful Mare (486m).

Dealurile Budei sunt situate intre Calnau si Ramnic, cu inaltimi in jurul a 500m la nord, iar in sud ajunge pana la 637m (Piatra Alba).

Dealul Capatanii se afla intre Ramnic si Ramna, altitudinea maxima fiind de 591m (Varful Capatanii).

Grupa vestica (Dealurile Priporului) este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte:

Dealul Cornetel (Cornetelul) situat intre Buzau si Basca Chiojdului, cu inaltimile cele mai mari de 827m (Varful Cornetel) si 713m (Varful Cetatuia).

Dealul Priporului situat intre Valea Zeletinului si Basca Chiojdului, cu altitudine maxima de 832 m in varful cu acelasi nume.

Dealul Salcia, masiv cuprins intre Zeletin si Dealul Ciolanu, limitat de doua cursuri de apa - Cricov si Buzau, se imparte in trei subunitati: Dealul Salcia (716 m); la sud intre Varful Salcia si Dealul Ciolanu se afla "inseuarea Cislau - Cricov" cu altitudini intre 400 si 500m; intre Varful Salcia si Zeletin se afla Podurile Frasinetului cu aspect de campie, la o altitudine de 400 - 500m.

In zona de deal se afla depresiunea culoar Ratesti - Scortoasa - Vintila Voda, precum si depresiunile Niscovului, Patarlagele - Cislau si Parscov - Berca.

ZONA DE TRANZITIE

Aceasta fasie face trecerea intre zona subcarpatica si campie. La vest, Subcarpatii Istritei iau contact cu campia de subsidenta prin linii de falii, iar la est contactul este deosebit de lin, trecerea de la subcarpati la campie facandu-se pe "nesimtite". Altitudinea este cuprinsa intre 110 m in vest si 300 - 400m in est.

ZONA DE CAMPIE

Cuprinde terenuri intre 40 si 100m altitudine. Trecerea de la zona deluroasa se face lent la est de Buzau si brusc la vest de acest rau.

In judetul Buzau, zona de campie se subdivide in 4 unitati principale:

Campia Gherghitei, care ocupa partea de vest, spre Judetul Prahova, ajunge pana la linia ce uneste localitatile Stalpu - Glodeanu Sarat.

Campia Baraganului de mijloc ocupa interfluviul dintre Calmatui si Ialomita cu inclinare catre sud-est.

Campia Buzau - Calmatui cuprinde suprafata dintre cele doua rauri, avand aspectul a doua lunci comune si Campia Ramnicului cuprinde partea de est a judetului cu altitudini mai ridicate.

(Preluat din Judetul Buzau-Ghid turistic, realizat de Centrul pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului in Judetul Buzau-Program finantat de Uniunea Europeana)

întoarcere la pagina anterioară