Spiritualitate | Astrologie | Medicină | Informatică | Turism | Cărti si muzică | Despre mine
JUDEȚUL
BUZĂU
 
 
 

REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII

Procesul de industrializare si sistematizare a teritoriului, intensificarea circulatiei rutiere, dezvoltarea turismului au supus mediul natural unor mutatii care ridica in fata locuitorilor judetului probleme de mare importanta si complexitate privind, printre altele, conservarea naturii si a mediului inconjurator, pastrarea echilibrului ecologic.

Protectia padurilor, vegetatiei, faunei, rezervatiilor si monumentelor naturii este o preocupare statornica in judetul Buzau. Exista o serie de plante si animale cu valoare stiintifica deosebita, precum si unele fenomene (Vulcani Noroiosi, Focuri Vii) si regiuni cu aspecte inedite, care au fost declarate monumente si rezervatii ale naturii:

PADUREA FRASINU, cu o suprafata de 158 ha, unde predomina frasinul pufos (Fraxinus paluac) si o specie edemica de Serratula.

PADUREA VIFORATA (192,9 ha) cuprinde exemplare de molid, brad si fag de toate varstele, ceea ce ii da un caracter de padure virgina, asemanatoare cu Codrul de la Slatioara (Suceava). Aici se afla multe specii de muschi, o mica orhidee, Goodyera repeus, cu rizom tarator, apoi Lister obovata, cu frunze cordate si flori verzui.

VULCANII NOROIOSI DE LA PACLELE MARI SI MICI, din zona Berca - Arbanasi - Beciu, au conuri inalte de 2-5m, cu santuri provocate prin fenomenul de siroire si straturi de noroi crapat in placi, lipsite de vegetatie. Solul are aici un aspect selenar. Vulcanii se intind pe doua platouri de varsta cuaternara, sprjinite pe straturi pliocene, sarmatice, oligocene pana la mezozoic, aducand din adancimea pamantului cu ajutorul gazelor inerte, material grosier insotit de fosile. Reprezinta cea mai interesanta rezervatie din judetul Buzau.

BLOCURILE DE CALACAR MEZOZOIC SI "SAREA LUI BUZAU" de la Badila de pe Valea raului Buzau, circa 40 la numar, sunt un fenomen geologic aparte, intrucat apar intr-o regiune unde se afla depozite neogene, de varsta mai saraca. Existenta lor aici se datoreaza formarii cutei de sare, care prin subimpingere a scos la suprafata aceste blocuri din depozite mezozoice. Blocurile contin fauna jurasica (corali, gasteropode, amoniti, radiolari, etc.).

Monumentele naturii plante si animale sunt: tisa (Taxus buccata), papucul doamnei (Cypripedium calcedlus), roscuta (Adonis vernalis), gardurarita (Nitraria schoberi); in zona Lacului Rosu - plante carnivore: roua cerului (Drosera ritundifolia); corbul, acvila, ciufu, barza si veverita, care fac obiectul protectiei.

Sunt ocrotite oficial, de asemenea, FOCUL VIU -fenomen geologic (emanatie de gaze care ard), aflat pe teritoriul comunei Lopatari, la 1 km de confluenta Slanicului cu paraul Smoleanu si mica asezare Clajna; MARTORUL DE EROZIUNE GRUNJ (Piatra Alba) format din marne albe cineritice, de varsta meotiana, situat la confluenta Slanicului cu paraul Jgheab, stalucitor la soare, element peisagistic deosebit; CRANGUL BUZAULUI (180 ha) braniste domneasca de pe vremea lui Radu de la Afumati (1525), cu stejari seculari si o specie de lalea - Tulipa bibersteiniana, care se bucura de unanime aprecieri ; SARATURILE DE LA COSTESTI (1ha), care prezinta interes pentru plantele tereste halofile, cum este Lepidium crassifolium; PADUREA SPATARU (250 ha) similara din punct de vedere al caracteristicilor stationale cu padurea Frasinu; PADUREA DE VALEANCA, pe raza comunei Pogoanele, cu stejari seculari, avand dimensiuni impresionante, care reamintesc existenta vestitilor codri ai Vlasiei; PADUREA DE STEJAR BRUMARIU (22 ha) de la Bradeanu, singura padure cu aceasta specie de stejar din judet ; COLTII BABEI, o zona din masivul Siriu cu aspect alpin, populata cu capre negre, aduse din Muntii Retezatului.

S-au infiintat rezervatii de cerbi lopatari in zonele Buda-Dedulesti, iar de mufloni si iepuri de vizuina la Putreda (azi Livada) - Ramnicu-Sarat.

(Preluat din Judetul Buzau-Ghid turistic, realizat de Centrul pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului in Judetul Buzau-Program finantat de Uniunea Europeana)

întoarcere la pagina anterioară